Care job aduce cea mai mare satisfacție din lume?

Timp de citire estimat: 4:30 minute

Psihologul Barry Schwartz explorează zona de împlinire și implicare la locul de muncă în profesii de la care te aștepți să nu aducă mare mulțumire.

job, munca, cariera, satisfactie, motivatie, psihologie

De ce muncim? De ce ne trezim cu greu de dimineața, în loc să trăim viața relaxat, făcând doar ceea ce ne place? Poate părea o întrebare prostească. Muncim pentru că trebuie să ne întreținem. Sigur că da; dar o fi acesta motivul principal? Sigur că nu. Când întrebi o persoană încântată de job-ul pe care îl are, de ce face ceea ce face, banii intră rar în discuție. Lista cu motivele independente de bani, pentru care oamenii practică anumite meserii, este extrem de lungă și complexă.

Cei care muncesc și sunt mulțumiți sunt implicați în ceea ce fac. Lucrează în mod autonom și cu lejeritate; și tocmai acest fapt le permite să învețe lucruri noi și să se dezvolte constant, atât personal cât și profesional. O persoană căreia locul de muncă îi aduce satisfacție are o activitate cu însemnătate; o activitate care contează pentru cei din jur și le face viața mai bună.

Aproape toată lumea își dorește mai mult decât salariul de la locul de muncă. Faptul că există numeroase surse care pot determina gradul de satisfacție al celui care muncește ridică o întrebare-cheie: Cum se face totuși că doar 13% dintre cei ce au un job se simt mulțumiți și implicați în raport cu acesta? (Potrivit unui sondaj Gallup, Washington, D.C.) Cei 13% sunt pasionați și petrec timpul evoluând și ducând organizația în aceeași direcție. Marea majoritate însă, aproape 90% dintre adulți, petrec zilele (aproape jumătate din viață) făcând sarcini pe care ar prefera să nu le facă, în locuri  în care ar prefera să nu fie.

Putem ajunge să credem că rutina, salariul și munca fără scop clar sunt doar un preț ce trebuie plătit pentru a merge mai departe. Însă în plan personal devenim mai săraci, în timp ce probabil doar conturile noastre devin mai bogate.

Cartea lui Barry Schwartz, Why we work, își propune să demonstreze că cei mai mulți dintre cei ce au job se așteaptă la mai mult decât la remunerație. Cu toate că întâlnim numeroase profesii -doctori, avocați, oameni de afaceri- pentru care, în opinia publică, împlinirea este dată de valoarea câștigului lunar, avem și mai multe exemple de oameni care se îndepărtează de la fișa postului pentru a da valoare muncii lor zilnice.

Găsim, în lucrările lui Barry Schwartz  și Mike Rose, prezentate situații în care oamenii care dau sens muncii depuse lucrează mai bine, mai mult și mai implicat, aducând profit lor și companiilor. Iată câteva dintre ele:

1. Luke lucrează ca magazioner în cadrul unui spital. Printre atribuțiile sale se numără aprovizionarea cu lenjerii și asigurarea necesarului de consumabile în băi și saloane; nici vorbă de vreo responsabilitate care să implice interacțiunea cu pacienții.

Discutând însă cu Luke, cercetătoarea Amy Wrzesniewski a descoperit că sarcinile trasate pe hârtie sunt doar o parte din muncă. Luke face mult mai multe: se asigură că pacienții spitalului se simt confortabil, îi ascultă atunci când au nevoie și îi convinge să uite de durere și frică. Pentru simplul fapt că își dorește să nu fie un simplu magazioner, ci să contribuie la vindecarea celor internați.

Gesturile mici, o mână întinsă și o vorbă bună sunt modalitățile prin care Luke și colegii săi dau înțeles muncii pe care o depun, promovează principiile spitalului în care lucrează și vin în ajutorul pacienților; depășind astfel granițele atribuțiilor și asumându-și un rol important în colectiv.

2. În urmă cu douăzeci de ani, Ray Anderson, CEO al unui imperiu în domeniul producției de covoare, a avut o revelație. La acel moment câștiga mai mulți bani decât avea nevoie, însă compania făcea rău mediului înconjurător poluând. Aflat în fața acestei probleme, Anderson a luat toate măsurile ca să elimine factorii care poluau și să reducă la zero amprenta negativa pe care compania o avea. Știa că acest obiectiv îl va costa foarte mult, dar a decis să sacrifice profitul pentru a face un bine societății.

S-a trecut prin lungul proces de modernizare și retehnologizare, angajații au fost și ei implicați și s-au mobilizat urmărind țelul de a lucra într-o companie care nu poluează, iar succesul a venit și el. Întregul proiect este în continuare profitabil, angajații sunt motivați, iar cei din jur le sunt recunoscători pentru că trăiesc într-un mediu curat.

Acest demers a fost documentat în cartea Confessions of a Radical Industrialist: Profits, People, Purpose—Doing Business by Respecting the Earth, iar morala poveștii este că nu trebuie să lucrezi într-un domeniu în care se salvează vieți, trebuie doar să faci lucruri (fie ele și mărunte) care să îmbunătățească calitatea vieții.

În exemplul anterior, cei din companie, cu toate că nu salvau vieți, s-au îmbarcat într-o călătorie pentru a salva planeta iar puțini dintre noi avem resursele de a ne implica la un astfel de nivel. Ce se întâmplă cu cei a căror muncă nu are impact global – ospătari, instalatori, sudori, stilisti? Și în aceste cazuri e posibil să găsești bucurie în ceea ce faci.

3. Mike Rose, în The Mind at Work, a intervievat numeroși muncitori iar capitolul dedicat celor din industria hair style este unul relevant. Coafezele trebuie să stie să tundă, să vopsească și să aranjeze părul – pentru asta e nevoie și de o doză bună de creativitate. Ceea ce face însă ca job-ul să aibă importanță este talentul pe care îl au în a interacționa cu clienții. Ce vrea să spună o clientă atunci când cere o tunosare mai “fresh”? Cum convingi un client să renunțe la o frizură care nu îl avantajează? Coafezele intervievate de Rose erau mândre de talentul lor, dar mai ales de felul în care reușeau să își înțeleagă clientela.

Pentru ele este esențial să stabilească o relație cu cei care le vizitează salonul, să îi mulțumească nu doar prin serviciul prestat ci și prin atitudinea pe care o au. Aprecierile primite de la clienți le fac ziua mai frumoasă, mai ales când sunt catalogate drept înțelegătoare și atente la nevoile fiecăruia.

Concluzia e simplă: întrebarea din titlul nu are cum să își găsească un singur răspuns. Asta pentru că nu există un singur ”cel mai” satisfăcător job. Lecția pe care o învățăm din cele trei exemple e că însemnătatea fiecărei activități și corelarea la cei din jur îți pot da exact ceea ce nevoie pentru a merge mai departe cu mândrie și mulțumire față de munca pe care o depui.

sursa: ideas.ted.com

Articole similare

Parteneriat adevărul.ro – SmartDreamers. Joburile tale ajung în fața a 7 milioane de cititori.

Mulți dintre candidații de care recrutorii au nevoie pe piața muncii de astăzi nu sunt căutători activi de joburi pe platformele clasice de recrutare și nu pot fi “găsiți” prin...

Damian Samoila

2 minute

L’Oréal BRANDSTORM 2018: Reinventează salonul viitorului și câștigă 30.000€

Trebuie să o spunem încă de la început: de această dată povestim cu studenții și masteranzii din întreaga țară. Nu contează anul de studii și nici profilul facultății. Ai șansa...

Damian Samoila

2 minute

10…2…1

10 universități, 2 luni, 1 rețea Suntem în viteza a cincea cu proiectul SmartDreamers Universities, prin care simplificăm legătura dintre companii și cei mai talentați studenți. Nu am verificat dacă...

Damian Samoila

1,5 minute
MERGI PE SMARTDREAMERS.RO